27.05.2018

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile

180527-Rusaliile-2
 

Lucruri minunate au văzut astăzi toate neamurile, în cetatea lui David, când Duhul Sfânt S-a pogorât în limbi de foc, precum a spus Luca, de Dumnezeu-grăitorul. Că zice: Adunați fiind ucenicii lui Hristos, s-a făcut sunet ca de o suflare ce vine repede, și a umplut casa unde erau ei șezând; și toți au început a vorbi cu străine graiuri, cu minunate dogme, cu uimitoare învățături ale Sfintei Treimi.
 

Duhul Sfânt este Lumină și Viață și Izvor viu, înțeles cu mintea. Duhul înțelepciunii, Duhul înțelegerii, bun, drept, înțelegător, stăpânitor, curățitor de păcate; Dumnezeu și îndumnezeitor, foc din foc purcezător; grăitor, lucrător, împărțitor de daruri; prin Care toți proorocii și dumnezeieștii apostoli, împreună cu mucenicii s-au încununat. Uimitoare auzire, neobișnuita priveliște, foc care se împarte spre dăruire de haruri. Citește mai departe…

27.05.2018

Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel

180520-vizita-Pr-Patriarh-63
 

Duminică, 20 mai, credincioșii parohiei noastre s-au bucurat de prezența Preafericitului Patriarh Daniel la Sfânta Liturghie. Preafericirea Sa a ținut un cuvânt de învățătură despre sărbătoarea pomenirii Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic și despre Rugăciunea arhierească a Mântuitorului – pericopa evanghelică a duminicii.
 

În cuvântul său, Preafericitul Patriarh Daniel a arătat semnificația acestei rugăciuni, subliniind importanța mărturisirii dreptei credințe și a comuniunii:
 

Această duminică face legătura nu numai cu sărbătoarea Înălțării Domnului întru slavă, ci și cu următoarea duminică, a Pogorârii Sfântului Duh, pentru că Hristos S-a Înălțat la ceruri să ne pregătească un loc nouă, celor ce credem în El și Îl iubim pe El și împlinim în viața noastră voia Lui (…). Dar când se Înalță la ceruri El nu se desparte de lume, pentru că înainte de Înălțarea Sa a spus: “şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Ev. Matei 28, 20). Deci se Înalță la cer și totuși rămâne cu noi. Cum rămâne cu noi? Prin Duhul Sfânt.
 

Preafericirea Sa a accentuat și importanța unirii cu Dumnezeu, prin Sfintele Tale, prin trăirea în Hristos: Cei care cred în Hristos în viața aceasta și se unesc cu El prin rugăciune, prin fapte bune și mai ales prin Sfânta Euharistie, deja se pregătesc pentru Învierea cea de obște, pentru slava și bucuria din Împărăția cerurilor. Citește mai departe…

09.04.2018

Hristos a înviat!

180407--Invierea Domnului-2

De este cineva binecredincios și iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest praznic frumos și luminat. De este cineva slugă înțeleaptă, să intre, bucurându-se, întru bucuria Domnului său. De s-a ostenit cineva postind, să-și ia acum răsplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-și primească astăzi plata cea dreaptă. De a venit cineva după ceasul al treilea, mulțumind să prăznuiască.
 

De a ajuns cineva după ceasul al șaselea, să nu se îndoiască, nicidecum, căci cu nimic nu va fi păgubit. De a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecum îndoindu-se. De a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă din pricina întârzierii, căci darnic fiind Stăpânul, primește pe cel de pe urmă ca și pe cel dintâi, odihnește pe cel din al unsprezecelea ceas ca și pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi.
 

Și pe cel de pe urmă miluiește, și pe cel dintâi mângâie. Și aceluia plătește, și acestuia dăruiește. Și faptele le primește. Și gândul îl ține în seamă, și lucrul îl prețuiește, și voința o laudă.
 

Pentru aceasta, intrați toți întru bucuria Domnului nostru. Și cei dintâi, și cei de al doilea, luați plata. Bogații și săracii împreună bucurați-vă. Cei ce v-ați înfrânat și cei leneși, cinstiți ziua. Cei ce ați postit și cei ce n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Citește mai departe…

07.04.2018

Joia Mare

180405-Joia-Mare-58

Cele douăsprezece Evanghelii din Sfânta și Marea Joi
 

Numai o singură dată pe an întâlnim aceste douăsprezece lecturi biblice într-o singură slujbă. De ce? Pentru că Biserica cea iubitoare de Hristos a voit să nu se piardă nimic din ceea ce Sfintele Evanghelii au scris despre Pătimirile şi despre Moartea Mântuitorului.
 

Când iubim foarte mult o persoană, iar ea moare în mod neaşteptat, printr-o moarte tragică, şi mai ales atunci când priveghem persoana respectivă, fiecare spune ceea ce ştie din împrejurările în care persoana iubită a trecut din lumea aceasta la viaţa de dincolo.
 

Tot aşa, Biserica a dorit să aducă în memoria fiilor ei tot ceea ce ştie, tot ceea ce s-a consemnat în scris despre suferinţele şi despre moartea Mântu­itorului. De aceea, una din lecturile de seară se repetă, dar şi atunci când se repetă, ceva nou, un detaliu necunoscut se adaugă în fiecare lectură.
 

Mulţimea sensurilor duhovniceşti este copleşitoare şi, în acelaşi timp, uimitoare. Fiecare Evanghelie ne aduce o taină în plus în ceea ce priveşte iubirea lui Dumnezeu. Trei lucruri însă revin în ceea ce numim noi comentariul liturgic sau cântările de la strană, care sunt o meditaţie selectivă asupra unor aspecte din cele douăsprezece Evanghelii. Citește mai departe…

01.04.2018

Floriile

180401-Floriile-59
 

Toţi care sunt în pelerinaj şi poartă în inimile lor credinţa şi iubirea lui Lazăr sunt prietenii Lui. Deci, toţi pelerinii au astăzi calitatea de prieteni ai lui Iisus Hristos, Cel care a plâns ca om, dar a strigat ca Dumnezeu: Lazăre vino afară! şi mortul înfăşurat în giulgiu s-a ridicat, deşi el murise cu patru zile înainte.
 

Iisus plânge la moartea fiecăruia dintre noi care devenim prietenii Lui prin credinţa în El, prin rugăciuni adresate Lui, prin prietenia arătată Lui şi prin ascultare faţă de El.
 

Învierea pe care Hristos o va da tuturor la sfârşitul veacurilor se deosebeşte de învierea lui Lazăr pentru că acesta a fost readus la viaţa biologică pământească şi după o vreme a murit ca toţi oamenii. Dar învierea lui Hristos pe care ne-o va dărui la sfârşitul veacurilor va fi identică cu Învierea Sa din morţi, şi anume eliberarea de moarte pentru totdeauna, eliberarea de procesul compunerii şi descompunerii, eliberarea de pământul acesta vechi şi intrarea într-un cer şi pământ nou.
 

Învierea este El, Hristos, care ne dăruieşte viaţa Lui, pentru că învierea lui Hristos nu înseamnă revenirea la viaţa pământească amestecată cu suferinţă şi coruptibilitate sau stricăciune, ci Învierea lui Hristos înseamnă trecerea spre o altă viaţă, cea fără de moarte.
 

Toţi oamenii sunt trecători, deoarece nu au cetate stătătoare aici, ci sunt îndreptaţi spre Împărăţia Cerurilor. Pelerinul este un călător trecător prin lumea aceasta. Câtă lumină am răspândit, câte flori ale credinţei am cultivat, câte flori ale faptelor ale milosteniei am oferit duhovniceşte, acestea sunt aspectele care contează cu adevărat. Citește mai departe…