19.04.2012

Istoricul Bisericii

Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei.


Parohia a luat ființă în urma hotãrârii Consiliului Eparhial, în toamna anului 1998, în urma insistențelor repetate ale credincioșilor din cartierul Drumul Taberei, care erau vitregiți de lipsa lãcãșurilor de cult în acest cartier.
 

Astfel, la inițiativa preotului Nicolae Burlan, a fost adusã o bisericuțã de lemn dezasamblatã din comuna Vicovul de Jos din județul Suceava și reasamblatã pe un teren al Ministerului Apãrãrii Nationale situat în strada Brașov, nr. 21C, sectorul 6. Citește mai departe…

22.02.2017

Întâlnire cu tinerii pe tema “Părintele Serafim Rose”

Miercuri, 22 februarie 2017, începând cu ora 18.00, îi invităm pe tineri la biserică unde vom vorbi despre “Părintele Serafim Rose”.
 

Îi așteptăm cu drag!

21.02.2017

Cateheza despre “Harul Duhului Sfânt”

170215-cateheza-tineri-5
 

Starețul Efrem Filotheitul (Ne vorbește Starețul Efrem Filotheitul – Meșteșugul mântuirii):
 

Când am fost cu bătrânul meu la Schitul Nou, exemplul, îndemnul, tactica şi scopul lui erau să ne sfătuiască continuu, cu ştiinţă, cu pândă prevăzătoare, ca să zicem rugăciunea lui Iisus şi să priveghem în toată vremea. Ne insuflase un simţ adânc al rugăciunii şi al trezviei prin priveghere. Ne spunea că pe monahul care priveghează şi se roagă cu luare aminte să nu-l privim ca pe un om pământesc, ci ca pe îngerul lui Dumnezeu. Şi precum îngerii înalţă doxologii neîncetat lui Dumnezeu Cel Sfânt, cu o fericire şi o bucurie necuprinsă, contemplând, în acelaşi fel şi călugării trebuie să privegheze, să laude, să postească, să se jeluiască şi să plângă zilele şi nopţile. Bineînţeles, noaptea este mai potrivită prin liniştea firii, în special, la ceasurile în care omul se odihneşte de grija zilei. Mintea se linişteşte de flecăreala şi de osteneala de peste zi şi omul mai odihnit şi mai cumpătat are folos mai mult priveghind.
 

Duhovnicul nostru ne urmărea dacă ne rugăm continuu şi nu ne ţinea multe teorii, adică învăţături de mai multe ore, ci în puţin timp ne spunea doar ceea ce era necesar.
 

Câteodată zicea unui frate dintre noi:
 

– Spune, fiule, rugăciunea, că nu te aud c-o spui!
 

– Eh, acum, părinte, după atâţia ani de călugărie, s-o spunem cu voce tare?
 

– Te ruşinezi, fiule, să spui rugăciunea cu voce tare, ca să nu te ia ceilalţi drept începător? Te crezi îmbunătăţit? Este ruşine când nu spunem rugăciunea şi când mintea noastră fuge încoace şi încolo, iar gura nu stă deloc. Aceasta e ruşine, şi înaintea ochilor lui Dumnezeu şi înaintea ochilor oamenilor. Citește mai departe…

12.02.2017

Cateheza despre “Duhul Sfânt”

170208-cateheza-tineri-1
 

Cuviosul Siluan Athonitul (Între iadul deznădejdii și iadul smereniei – Despre har):
 

N-am adus în mănăstire decât păcatele mele și nu știu de ce Domnul mi-a dăruit, pe când eram încă tânăr începător, atât de mult har al Sfântului Duh, că sufletul și trupul meu erau pline de har, și harul era ca la mucenici, și trupul meu dorea să sufere pentru Hristos.
 

Nu cerusem de la Domnul pe Duhul Sfânt: nici nu știam că este Duh Sfânt, cum vine și ce lucrează El în suflet, dar acum scriu cu bucurie despre aceasta.
 

O, Duhule Sfinte, drag ești Tu sufletului! Nu e cu putință să te descriu, dar sufletul cunoaște venirea Ta și Tu dai pace minții și dulceață inimii.
 

Domnul spune: “Învățați de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă sufletelor voastre” [Mt 11, 29]. Aceasta o spune Domnul despre Duhul Sfânt: căci numai în Duhul Sfânt își găsește sufletul odihna desăvârșită.
 

Fericiți suntem noi, creștinii ortodocși, pentru că mult ne iubește Domnul și ne dă harul Duhului Sfânt și în Duhul Sfânt ne dă să vedem slava Lui. Dar ca să păstrăm harul, trebuie să iubim pe vrajmași și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate întristările.
 

Citește mai departe…

07.02.2017

Sfântul Mucenic Teodor Stratilat

Luna februarie în 8 zile: pomenirea Sfântului Măritului Marelui Mucenic Teodor Stratilat.


Acesta a trăit pe vremea împăratului Licinius (308-321), trăgându-se cu neamul din Evhaita. Și fiind un general viteaz – numele de Stratilat arată că era un mare conducător de oaste -, împăratul îi încredințase cârmuirea cetății Heracleea, lângă Marea Neagră.
 

Și întrecea Sfântul pe mulți, cu podoaba sufletului, cu frumusețea trupului și cu puterea cuvântului și mulți căutau să-l aibă prieten. Până și Licinius împăratul dorea să-l întâlnească , măcar că auzise că este creștin. Auzind însă că acest dregător al său, nu numai că s-a îndepărtat de cinstirea zeilor, dar se ostenea și cu propovăduirea credinței în Hristos, și îndemna, pe toți, să se lepede de închinarea idolilor, împăratul hotărî să-l cerceteze el însuși și, de nu se va întoarce, cu înfricoșătoare moarte să-l piardă.
 

A mers în Heracleea împăratul și, la cererea Sfântului Teodor, i-a dat acestuia îngăduința să ia idolii de aur acasă la el, spre a-i cinsti, după datină. Dar, ducându-i acasă, Sfântul a sfărâmat idolii în bucăți și i-a împărțit la săraci. Iar dacă s-a făcut ziuă, Maxențiu sutașul a spus împăratului că a văzut capul de aur al zeiței celei mari, Artemida – zeiță care a fost dată în ajun Sfântului Teodor -, și că acum era purtat de un sărac. Și acesta, fiind întrebat, a mărturisit că de la Teodor Stratilat l-a primit. Și împăratul, auzind de o faptă ca aceasta, a rămas mut de mânie. Deci, poruncind slujitorilor, Sfântul a fost prins și adus înaintea sa. Și, mărturisind el că toate cele spuse de sutaș sunt adevărate, Sfântul a fost osândit la chinuri grele. Și a îndurat Sfântul Teodor, cu credință și cu bărbăție, toate chinurile; și pătimind, neîncetat propăvăduia credința în Hristos. Deci, împăratul, văzând că nu poate să-l întoarcă la zădarnica cinstire a idolilor, a poruncit să i se taie capul și, astfel, s-a săvârșit în ziua de 8 februarie. Citește mai departe…