19.04.2012

Istoricul Bisericii

Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei.


Parohia a luat ființă în urma hotãrârii Consiliului Eparhial, în toamna anului 1998, în urma insistențelor repetate ale credincioșilor din cartierul Drumul Taberei, care erau vitregiți de lipsa lãcãșurilor de cult în acest cartier.
 

Astfel, la inițiativa preotului Nicolae Burlan, a fost adusã o bisericuțã de lemn dezasamblatã din comuna Vicovul de Jos din județul Suceava și reasamblatã pe un teren al Ministerului Apãrãrii Nationale situat în strada Brașov, nr. 21C, sectorul 6. Citește mai departe…

23.07.2015

Întâlnire cu copiii

Sâmbătă, 25 iulie 2015, începând cu ora 15.00, îi invităm pe copii la biserică, la diverse ateliere pe teme religioase.
 

Îi așteptăm cu drag!

20.07.2015

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Luna iulie în 20 zile: pomenirea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.


Vrând să începem viaţa Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, văzătorul cel slăvit şi învăţătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, mustrătorul[ -]â împăraţilor celor fărădelege şi pedepsitorul proorocilor mincinoşi, minunatul făcător de minuni şi râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus şi cerul i-a dat ascultare, marelui plăcut al lui Dumnezeu, a celui ce petrece până acum în trup şi va să fie, ca o înainte cuvântare, mergător înainte la a doua venire a lui Hristos, vom punem înainte faptele care le-a făcut el, pentru cea mai luminoasă arătare a râvnei lui, cu care s-a nevoit către Domnul Dumnezeu.
 

De la început, popoarele lui Dumnezeu cele alese, care se înmulţiseră în douăsprezece seminţii, după numărul celor doisprezece fii ai lui Israil, au fost nedespărţite între dânsele, cu o unire şi o sfătuire îndreptându-se, cu un povăţuitor care s-a început de la Moise, de la Isus al lui Navi şi de la ceilalţi judecători ai lui Israil, până la împăratul David şi Solomon. După Solomon a luat împărăţia fiul său, Roboam, şi, ca un tânăr, nebăgând în seamă sfatul cel bun al bătrânilor celor înţelepţi, ci ascultând sfatul cel răzvrătit al tinerilor celor de o seamă cu dânsul, a început a asupri poporul lui Israil, îngreunându-l cu diferite dăjdii şi pedepsindu-l cu bătăi şi risipiri. Atunci cele zece seminţii ale lui Israil, desfăcându-se de dânsul şi-au ales alt împărat cu numele Ieroboam. El a fost mai înainte rob al lui Solomon, pe care împăratul vrând să-l bată pentru oarecare pricină, acesta a fugit în Egipt, unde a stat până la moartea lui Solomon. Citește mai departe…

29.06.2015

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Luna iunie în 29 zile: pomenirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.


La aceştia care altă pricină mai mare de laudă ar putea cineva să gândească a afla, afară de mărturisirea şi chemarea Domnului?
 

De vreme ce pe unul l-a fericit, şi l-a numit piatră, asupra căruia zice că a întărit Biserica (adică asupra mărturisirii lui); iar pentru celălalt (adică pentru Pavel) a zis că va să fie vas alegerii, şi-i va purta numele Lui înaintea tiranilor şi a împăraţilor. Însă Sfântul Petru era frate lui Andrei cel întâi-chemat, trăgându-se dintr-un oraş mic şi neînsemnat, adică din Betsaida, feciorul lui Iona, din neamul lui Simeon, pe vremea arhiereului Ircan. Trăind cu mare lipsă şi sărăcie, îşi ţinea viaţa cu osteneala mâinilor sale. Murind tatăl său Iona, atunci Simon căsătorindu-se, şi-a luat femeie pe fiica lui Aristobul, fratele lui Varnava apostolul, şi a născut fii, iar Andrei a rămas întru curăţie. Deci pe vremea în care era Ioan la pază în temniţă, mergând Iisus la lacul Ghenizaretului, şi aflând pe Andrei şi pe Petru unde-şi întindeau năvodul şi mrejele, i-a chemat şi îndată au urmat după Dânsul. După aceea propovăduind Petru Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galaţia, Capadocia, Asia şi în Bitinia, s-a pogorât până la Roma. Şi pentru că a biruit cu minunile pe Simon vrăjitorul, împărăţind acolo Nero, a fost răstignit cu capul în jos, precum el însuşi a cerut şi şi-a primit fericitul sfârşit. El era la chipul feţei alb, puţin cam galben, pleşuv şi des la părul ce-i rămăsese, cam crunt la ochi şi roşu, cărunt la cap şi la barbă, cu nasul cam lungăreţ, cu sprâncenele înalte, la vârstă om de mijloc, drept la stat; se pornea îndată împotriva nedreptăţii, din râvnă dumnezeiască. Spre cei ce veneau la pocăinţă era iertător, şi lesne a schimba şi a muta hotărârile şi judecăţile cele mai dinainte. Citește mai departe…

08.07.2015

Cateheza despre “Lectura duhovnicească”

Arhim. Policarp Ghițulescu: Sfânta Scriptură și valoarea vieții liturgice în gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur
 

La început, Dumnezeu vorbea cu oamenii față către față pentru că ei aveau sufletele curate: “Dumnezeu vorbea El însuși cu oamenii pe cât le este lor în putință să-L audă. Așa a venit la Adam, așa a certat pe Cain, așa a grăit cu Noe, așa s-a făcut oaspete lui Avraam, iar după ce s-a plecat spre răutate firea noastră și ca într-o țară îndepărtată s-a înstrăinat, atunci le-a trimis cărți ca unor plecați departe, înnoind ca într-o epistolă prietenia cea veche către noi”. Așadar, după ce oamenii au căzut în păcate grele, a fost nevoie de scrieri, de table, de însemnarea în scris a voii și mesajului lui Dumnezeu către aceștia: “Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi ci să avem o viață atât de curată încât harul Duhului să fi ținut locul Scripturii în sufletele noastre. Și după cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot așa ar fi trebuit ca și inimile noastre să fie scrise cu Duhul cel Sfânt”.
 

Sfânta Scriptură ne dezvăluie iubirea de oameni a lui Dumnezeu revărsată de-a lungul timpului, fără măsură, pe de altă parte, citirea ei ne ajută să învățăm a viețui cum se cade, căci “când vom putea viețui creștinește, când nici nu cunoaștem legile după care trebuie sa viețuim?” se intreabă marele arhiepiscop. El arată oamenilor din vremea sa că nu numai călugării trebuie să citească Sfintele Scripturi, ci mai ales cei din lume care se rănesc în fiecare zi cu grijile și cu păcatele: “Nu vezi că și ochii trupului lăcrimează mereu dacă-i ținem la fum, dar dacă stăm la aer curat, în livezi, lângă izvoare, în grădini, sunt mai pătrunzători și mai sănătoși? Tot așa și cu ochiul sufletului, dacă paște livada cuvintelor duhovnicești va fi curat, limpede și ager, dar dacă umblă în fumul grijilor lumești va scoate nenumărate lacrimi și va plânge și acum pe pământ, dar și atunci pe lumea cealaltă. Da, cu fumul se aseamănă grijile lumești”. Deci citirea Dumnezeieștilor Scripturi ne ferește mintea și sufletul de vătămările ispitelor lumești, ne umple sufletul de râvna pentru viața veșnică, deoarece ne pune înainte atâtea exemple de viețuire înaltă, dându-ne răspunsuri la problemele sufletești: “Stăpânul noastru cel iubitor de oameni, știind că ne este slabă voința și că alunecăm repede, ne-a lăsat mari leacuri: citirea din dumnezeieștile Scripturi, ca, luând din ele necontenit leacurile trebuitoare să ne aprindem de râvnă gândindu-ne la viața acelor mari și minunați bărbați și să nu părăsim virtutea, ci să fugim de păcat și facem totul ca să ajungem vrednici de bunătățile nespuse”. Citește mai departe…



film izle film izle film izle film izle izle hd film izle film izle film izle film izle film izle dizi izle film izle film izle film izle film izle film izle film izle film izle film dizi izle film izle film izle film dizi izle